In workshopurile mele de fotografie de calatorie afirm, printre altele, ca una din cele mai simple si „de efect” metode de a prezenta intr-o alta perspectiva locuri deja arhicunoscute (si fotografiate) este sa le surprinzi de la inaltime. Mi-a intrat oarecum in reflex ca atunci cand vizitez o locatie noua sa incerc sa imi dau seama cum pot ajunge sa fac cateva cadre „de sus”, iar pentru asta turlele bisericilor, catedralelor etc (care se pot vizita) sunt un foarte bun punct de statie. Totusi, sunt situatii in care vrei sa faci o imagine de la o inaltime relativ mai mare decat iti permit bratele, dar nu ai posibilitatea de a alege un punct de statie diferit. Si nici investitia intr-o „drona” nu e neaparat o solutie, mai ales daca ne gandim la recentele schimbari legislative „incerte”…

Asadar, care ar fi solutia? Cat mai simpla, cat mai accesibila (ieftina) si cat mai usor de transportat?

Schimbare de perspectiva cu un ... monopied
Schimbare de perspectiva cu un … monopied

Poate parea evident, dar nu am intalnit pana acum multi fotografi care sa aleaga solutia pe care v-o prezint acum. Cel putin nu printre fotografii entuziasti. Si este cat se poate de simpla: un monopied poate fi extensia de „brat” de care aveti nevoie pentru a putea fotografia dintr-un unghi diferit, chiar si de la 4-5m inaltime (depinde de inaltimea voastra si a monopiedului, evident).

Am achizitionat ieri un monopied Manfrotto 679B cu cap tip „bila” Manfrotto 496RC2 pentru a-l utiliza la show-ul aviatic de sambata de la Bucuresti (BIAS 2014) si am profitat astazi de un drum prin Centrul Istoric pentru a surprinde niste imagini rapid, de la inaltimea mea (cu bratele intinse) + a monopiedului. Impreuna am ridicat aparatul, un Fuji X-T1 cu obiectivul Fisheye Samyang de 8mm pana la aproape 4m, iar schimbarea de persectiva in fotografii este, chiar si la aceasta inaltime, evidenta. Pentru declansare am folosit un declansator cu fir de 2m, dar la fel de bine se poate utiliza timerul aparatului (10s) sau chiar declansarea prin Wi-Fi, de pe mobil, la aparatele care au aceasta functie (cum este al meu Fuji X-T1).

Mai jos aveti cateva imagini si, daca timpul imi va permite (timpul fizic dar si vremea care nu vrea sa lase loc verii sa isi intre in drepturi), voi reveni cu un alt set de imagini surprinse cu aceasta metoda, prin Bucuresti.

Pana atunci insa, achizitionati un monopied sau scoateti de la „naftalina” vechiul trepied si incercati ceva nou! 😉

Echipamentul utilizat:

Iar acestea sunt imaginile. Click pentru marire:

perspectiva-1
perspectiva-4
perspectiva-7
perspectiva-6
perspectiva-5
perspectiva-2
perspectiva-3
perspectiva-8

DIN ACEEASI CATEGORIEARTICOLE ALE AUTORULUI

1 COMENTARIU

  1. Metoda asta o folosesc si eu de ceva vreme, totusi imi da mari batai de cap! Daca pt focalizare folosesc punctul central risc sa nu am focus pe subiect, in cazul in care acesta nu este pozitionat central, daca pun selectarea punctelor de focus pe auto, eii atunci intervine o alta problema, aparatul isi face focusul unde crede el, dar nu intotdeauna nimereste subiectul meu! Totusi daca subiectul e in focus treaba e buna, schimbare de perspectiva extraordinara! 🙂

  2. Este o metoda foarte buna pe care o folosesc si eu de ceva timp, atat la sedintele foto, cat si in bisericile fara balcon.
    Aici http://www.fotobooks.ro/gallery/gabriela-si-liviu-clinceni/ puteti vedea cateva fotografii facute cu Canon 5D mk ii, Canon 16-35mm, un monopied ridicat la aproximativ 4 m si declansez cu o telecomanda Canon.
    Legat de focus, eu folosesc punctul central, diafragma incepand de la f.5,6…f.11 si intotdeauna fotografiile ies clare.
    Astept pareri si sugestii.

Comments are closed.