Initial nu am vrut sa scriu nimic despre acest subiect, stiind de ceva vreme de existenta proiectului (tezei de doctorat) care sta la baza prototipului lansat de compania Lytro saptamana trecuta. Eu nu i-am dat prea mare importanta pentru ca nu consider ca ar avea o utilitate extraordinara. Totusi observ ca noul aparat foto ce permite mai intai fotografierea, iar apoi alegerea planului de focalizare cu ajutorul unui software specializat a „prins” destul de bine la public si s-a scris destul de mult despre el. Deocamdata este doar un prototip.
Pe scurt, puteti vedea o galerie de imagini si va puteti juca cu focusul pe siteul producatorului, iar mai jos un video care incearca sa explice ce si cum…
Totusi, nu am gasit pana acum vre-un articol care sa incerce o explicatie a „fenomenului”, iar informatiile prezentate pe siteul lor sunt destul de vagi. Iata, pe scurt, o incercare de a explica modul in care functioneaza noul aparat foto
Totusi, cum functioneaza?
Stim deja ca exista aparate de fotografiat care pot ‘capta’ imagini la rezolutii foarte mari prin urmatorul procedeu: in momentul declansarii, aparatul inregistreaza mai multe cadre ale aceluias subiect, modificand de fiecare data pozitia fizica a senzorului CMOS pe cele 4 axe. Ulterior, imaginile captatate sunt ‘combinate’ intr-o singura fotografie, rezultatul fiind o imagine cu peste 200 de mega pixeli. Acest lucru se intampla, bineinteles, cu o viteza foarte mare. Mai mult despre acest procedeu aici.
Avand in vedere aceste performante, sa ne imaginam urmatoarea situatie: daca senzorul este capabil sa inregistreze cu o viteza foarte mare mai multe cadre consecutive, sa inlocuim miscarea senzorului in plan (de care am spus mai sus) cu modificarea focalizarii in interorul obiectivului. Practic, vom inregistra mai multe cadre dar cu focalizarea in planuri diferite („focus bracketing”). Sincronizand focalizarea cu senzorul care inregistreaza imaginile, rezulta un set de fotgorafii care au ‘punctul de claritate’ in diferite locuri din cadru. Avand acest „pachet de imagini”, cu un software specializat putem alege doar una din aceste cadre pe care sa o utilizam, pentru fotograf impresia fiind cea de „refocalizare” pe calculator a imaginii. Shoot now, focus later!
Stiam de mai mult timp de aceasta „teza de doctorat” care sta la baza prototipului prezentat mai sus, si imi amintesc ca la momentul respectiv am vazut un film pe Youtube care prezenta obiectivul camerei foto. Practic, era un sistem cu lentile si oglinzi care poate sa schimbe planul de focalizare foarte rapid, in asa fel incat senzorul sa inregistreze imagine-dupa-imagine, dar cu ‘punctul de clar’ in alt loc. Daca mai gasesc video-clipul promit sa vi-l arat…
Ideea e destul de simpla, desi nu as putea sa o numesc chiar „geniala”, dar sa vedem cum va fi pusa in aplicare in produsele finale, care vor ajunge pe piata. Sincer nu prea ii vad utilitatea, mai mult decat integrarea in aparate foto consumer/mid-level, asa cum este acum integrata si functia de inregistrare de panorame sau de fotografiere „3D”… Nu cred ca noua tehnologie va fi adoptata in zona „pro” a fotografiei.
Au mai scris despre acest lucru si Refresh, Style Report.
Asta ar fi salvarea amatorilor cu pretenţii!
Bine zis 😀
si unde mai e armistitiu principal al unui dslr cu multe puncte de focus ca deja esti atras de diferiti subiecti si nu mai evidentiaza subiectul principal
Aparatul meu amator face deja treaba asta.
nu asa functioneaza camera. e vorba despre o functie matematica care descrie cantiatea de lumina care circula in toate directiile, prin toate punctele din spatiu.
nu functioneaza pe ideea unui sistem de bracketing, si dovada e cat se poate de simpla. n-ai cum sa ramai perfect nemiscat pana face camera cele 5-10-x cadre necesare. e suficient sa te misti un pic, si deja cadrele nu se mai pupa.
da, intre timp a devenit clar procedeul pt ca l-au prezentat. la momentul scrierii acestui articol era liniste totala din partea lor (lytro) si se puteau face doar presupuneri despre modul de functionare.
p.s. nu e greu sa faci 60 de cadre pe secunda 🙂 alea sigur se vor "pupa" 😀 vezi nikon V1/J1
Calin Stan hehe 😛
oricum nu cred ca o sa fie rivali d-slr-urilor. cum nici camere noi de la nikon n-o sa fie rivali, desi tehnologia e fun!
da, clar… 🙂
nu e greu sa scoti nici 120 fps, doar ca e destul timp intre cadre cat sa se imprime tremurat. 60 fps inseamna un shutter speed de 1/60s. nu e suficient de rapid cat sa nu prinda ca ai miscat mana cativa mm