La drum cu Fuji X-E1

Iata ca a sosit timpul pentru un nou invitat aici, la Clubul Foto. Astazi prietenul Bogdan Tache ne prezinta Fuji X-E1, mirrorless-ul pe care l-a ales ca aparat de ‘backup’, dupa multe luni de cautari. Surprinzator (sau nu), dupa primele zile de utilizare si-a dat seama ca X-E1 este mai mult decat atat! Asadar, sa aflam ce l-a convins!

Un articol de Bogdan Tache

In sfarsit a sunat la usa. Curierul mi-a dat o cutie mare si un formular de semnat, apoi s-a lasat linistea. Doar inima mea se auzea cum batea cu putere. Emotie, adrenalina, curiozitate. Primul feeling a fost asa cum ma asteptam, pozitiv. Aparatul este superb. Am eu o vorba in privinta asta: “E atat de sexy incat imi vine sa fac dragoste cu el…” 🙂

Tinandu-l in mana, te face in mod superficial sa te simti fotograf. Acel fotograf de pe timpuri care tragea cu rangefinder cu film. Si e o senzatie pe care cei care tin in mana DSLR-urile astea mari si negre nu au cum sa o simta.

Nu am sa stau sa discut despre masuratori tehnice si alte cifre. Cu din astea geme netul. Am sa va zic perceptiile mele personale.

In 2 ore de cand l-am primit aveam un eveniment personal si vroiam sa fac poze. Neavand timp sa invat sa il setez, sa citesc manualul si sa stau in tihna cu aparatul pentru a il descifra, am zis ca il pun pe complet automat si asta este. O seara pe Auto nu era moarte de om. M-a bufnit rasul sa constat ca acest aparat nu are un mod complet auto asa cum am pe Nikon DSLR. Dupa ce m-am amuzat copios, m-am gandit ca asta e de bine. Una la mana, iti da sentimentul ca aparatul asta nu e pentru oricine si in al doilea rand te forteaza sa inveti principiile fotografiei. Sa devii fotograf si nu pozar.

Cu experienta pe care am dobandit-o pana acum, am reusit totusi sa ii dau de cap rapid. Citisem pe undeva ca meniurile sunt complicate si neintuitive. Nimic mai fals. Sunt perfect inteligibile inca de la prima accesare. Asta, daca ai mai pus mana (nu pe complet Auto) pe un alt aparat serios inainte.

Am zis ca primul shooting a fost dezamagitor si am sa explic de ce. Focusul a fost o catastrofa. Facea focus cam 1 din 5 actionari a butonului declansator la jumate. Chinuitor!!! M-a dezumflat rapid chestia asta si deja imi faceam socoteli de back-up. Il trimit inapoi la F64 si vad eu ce imi iau. Poate o lentila de top pentru Nikon D7100.

A doua zi la 5 dimineata am fost in muntii Macinului, la un rasarit de soare si chinul a continuat. Neputand sa fac focus cum trebuie, evident ca nu aveam cum sa fac nici expunerea cum trebuie. Eram din ce in ce mai convins ca il voi returna. M-am intors acasa dezamagit si i-am povestit unui prieten patania. El m-a intrebat ce versiune de firmware am. Am verificat si era una foarte veche, asa ca am cautat ultimul update si l-am facut. Simplu de facut si foarte intuitiv mai ales ca se gasesc pasii detaliati pe site-ul oficial Fuji.

Cu Fuji X-E1 la ISO 2500

Surpriza venita dupa update a fost de proportii. Focusul functioneaza impecabil!!! Face chiar si acolo unde mintea ta nu crede ca ar fi capabil sa faca focus aparate mult mai performante. Odata rezolvata problema asta, am inceput sa il studiez. Iata impresiile personale.

Desi pe hartie are 350 grame body-ul si 310 grame obiectivul, senzatia este ca e mult mai greu de jumatate de kilogram. Si asta mai ales din cauza gripului. Sau mai corect spus a inexistentei gripului. Pentru cei veniti de pe DSLRul clasic asta va fi o problema. Tine insa de acomodare, iar eu deja incep sa ma obisnuiesc.

Cu Fuji X-E1 la ISO 2500

Al doilea lucru ce mi-a sarit in ochi, a fost calitatea constructiei. Aparatul dovedeste o atentie la detalii, a producatorului, extrem de ridicata. Fara lufturi, scartaieli inutile, butoane cu punctul de contact aiurea. Totul perfect. Obiectivul este extrem de solid. La cat costa asa si trebuie sa fie.

Ca tot am amintit de obiectiv, inelul de diafragma as fi preferat sa opuna ceva mai multa rezistenta la rotire. Nu e rau, dar putea fi mai bine. Exista posibilitatea de mici accidente neplacute in timpul fotografierii, dar un fotograf experimentat este, in general, atent la ce scrie pe ecranul sau in vizorul aparatului. Si scrie cam toate informatiile de care ai nevoie in momentul fotografierii.

Un alt amanunt care m-a dezamagit a fost neckstrapul. Fuji vine cu un sistem de prindere foarte fain. Iti ofera o cheita speciala pentru a nu iti rupe unghiile (chestie care mi-a placut teribil) iar balamalele de prindere sunt acoperite de niste urechiuse din material plastic pentru a nu te agata in ele si pentru un aspect mai placut. Efectul este foarte ingrijit si user friendly. Problema este la cureaua in sine, care e fabricata dintr-o musama ieftina. Ansamblul costa undeva la 50+ milioane de lei vechi si nu inteleg de ce Fuji la un aparat aproape de top cu aspect retro si atat de ingrijit si de frumos fabricat nu a pus o curea de piele. Cat putea sa ridice costurile? 1 milion poate, ceea ce la pretul intreg chiar nu ar mai fi contat.

Pacat, pentru ca detaliile conteaza iar asta e unul dintre acele detalii marunte dar care poate strica parerea de ansamblu.

Rotitele de shutter speed si de compensare expunere sunt solide, opun rezistenta la invartire asa ca e greu de crezut ca le vei putea modifica pozitia in mod accidental in timpul shootingului. Rotita de compensare expunere este dementiala pentru utilizator. Eu eram obisnuit cu acea combinatie de buton cu rotita de la Nikon, combinatie ce ma facea in proportie de 95% din cazuri sa ignor aceasta setare. La Fuji este un vis joaca cu expunerea din compensare, iar efectele, mai ales pe alb negru, sunt extrem de vizibile si de artistice.

Un alt lucru care nu imi place, este modalitatea de modificare a punctului de focus. Eu nu trag cu punct central si recompunere decat extrem de rar. Imi place sa folosesc toate punctele de focus pe care mi le pune la dispozitie aparatul si sunt o groaza pe toata suprafata de vizare (49 mai exact). Ei bine, mutarea punctului de focus in timp ce ai aparatul la ochi e destul de incomoda, dar poate ca ma voi obisnui pana la urma.

Si ca sa termin cu partile negative, am sa amintesc si de vizorul electronic. Nu e atat de rau pe cat imi era teama ca ar putea fi. Acest vizor a fost teama mea cea mai mare, care, in ce ma priveste, s-a dovedit a fi nefondata. Vizorul cu exceptia unei usoare intarzieri la miscarile foarte rapide ale aparatului, nu ridica nici un fel de problema. Pe mine nu ma deranjeaza deloc.

Parti bune? Ho, Ho….

Aspectul cred ca deja l-am amintit. E fabulous! Focusul dupa update-ul la ultima versiune de firmware este impecabil. Asta pe focus servo. Inca nu sunt deloc dumirit cum functioneaza focusul continu iar cel manual pe mine nu ma intereseaza la acest obiectiv. Chestia este ca functioneaza dar eu habar nu am cum. Nu e un aparat dedicat fotografiei de sport dar face fata cu brio fotografiei de strada cu oameni in miscare. As zice ca acolo se simte el cel mai bine. Focusul manual ma poate interesa pe fisheye si pe obiectivul Macro dedicat. Dar atat!

Filtrele sunt mult mai bune decat cele ale lui Olympus OM-D E-M5 pe care l-am testat la inceputul anului. Mult, mult mai bune. Iar cele pentru monochrome sunt perfecte. Eu deja am setat aparatul permanent pe alb-negru.

Un alt avantaj este ca poti fotografia atat jpeg cat si RAW sau in combinatie de jpeg+RAW. Specialistii testeri scriau ca jpegul este mult mai bun ca si rezultat final direct din camera, decat formatul RAW. Eu nu sunt de acord. Jpeg-urile mi se par palide cromatic precum si cu contraste slabe. RAW-urile imi plac mai mult la acest aparat. E o problema se pare cu modul de aranjare al fotocelulelor pe senzorul Fuji. Acel X-Trans proprietate Fuji, care aduce cateva neajunsuri in editarea cu produsele Adobe (Lightroom sau Camera RAW), pentru faptul ca cei de la Adobe nu au reusit inca sa gaseasca solutia pentru despachetarea informatiei de pe senzorul aranjat X-Trans. Aici, e o chestie de gust. Eu am folosit RAW, le-am despachetat in LR si rezultatul nu m-a deranjat deloc. Asta si pentru ca nu sunt un impatimit al editarii ci mai degraba al compozitiei. Pentru nemultumiti, softul care despacheteaza cel mai corect RAWurile de la Fuji este Silkypix Pro 5. Fotografii de strada, profesionisti si de renume, precum Rui Palha sau Tatsuo Suzuki folosesc acest soft. Si se pare ca il folosesc cu succes. Eu nu l-am testat inca, asa ca nu stiu ce sa spun in privinta asta.

O gaselnita foarte placuta este marirea sau micsorarea ariei aferente punctului de focus folosit. Foarte buna atunci cand fotografiezi macro, sau zone concentrate din care vrei sa scoti detalii cat mai bine.

Filtrele alb negru, atat cel normal cat si alb negru pe tonuri, sunt exceptionale. Perfecte pentru poze a la Bresson!

Butonul Q care duce la meniul rapid este excelent iar in combinatie cu rotita zimtata fac super treaba in ajutorul fotografului. Butonul Fn amplasat perfect, langa declansator poate fi customizat. Eu l-am setat pentru ISO si ma ajuta foarte mult. De asemenea comutatorul de focus care trece prin AF-S, AF-C sau AF-M, plasat pe panoul frontal, langa obiectiv, este un amanunt retro foarte placut si util, scutindu-te de alte combinatii de butoane (vezi cazul Nikon). Butonul Drive este iarasi perfect pentru situatiile in care vrei sa comuti printre setarile necesare. La capitolul ergonomie aparatul este o incantare.

Ca si o concluzie generala, as puncta in felul urmator:

Pro:

• focusul impecabil dupa update de firmware;
• posibilitatea controlarii dimensiunii zonei punctului de focus este genial;
• rotita de compensare expunere extrem de utila si de bine amplasata pe panoul superior;
• calitatea imaginilor este incantatoare. Culorile sunt ceva mai soft si mai calde, dand senzatia de Leica mai vechi, in schimb detaliile generate de lipsa filtrului low pass (lipsa datorita aranjamentului X-Trans a fotocelulelor pe sensor) sunt impresionante;
• Filtrele sunt in totalitate utilizabile si perfect implementate, iar cele pe monochrome sunt pur si simplu perfecte!
• Ergonomia aparatului este de top;
• Senzorul de proximitate care deconecteaza display-ul in momentul apropierii aparatului la ochi si activeaza vizorul este o tehnologie preluata de la smartphone si este foarte util;
• butoanele Fn (customizabil), Q si Drive sunt extrem de utile si de bine amplasate;
• obiectivele Fujinon din gama XF sunt exceptionale. Deformari optice inexistente aproape;
• dimensiunile si greutatea aparatului il fac pretabil unei utilizari zilnice fara probleme;
• exceleaza la valori mari ISO. Am fotografiat la ISO 4000 si este pur si simplu incredibil.

Contra:

• gripul ca si inexistent. Daca iti transpira mainile, vei avea o reala problema. Din fericire exista un accesoriu suplimentar ce se poate monta pe surubul patinei de trepied si care ii confera un grip mult mai pronuntat. Din nefericire e prea scump si nu are usita pentru baterie ceea ce te obliga sa il desfaci frecvent;
• modul de comutare al punctului de focus este cam ca scarpinatul la urechea dreapta pe dupa cap cu mana stanga;
• inelul diafragmei de pe obiectiv se misca destul de usor si predispune la modificari accidentale ale setarii diafragmei;
• neckstrapul (cureaua de umar) din musama nu e la locul lui pe acest aparat;
• vizorul electronic ramane la pretentiile fiecaruia. Pe mine personal nu ma deranjeaza dar poate fi mai bun de atat. Pe o scara de la 1 la 10 i-as da 7,5;
• panoul argintiu de sub aparat este predispus la zgarieturi mai ales cand sprijini aparatul pe suprafete abrazive. Nu stiu in ce masura va fi predispus si la oxidarea culorii argintii daca aveti ph acid;
• blitzul pop-up este o gluma extrem de proasta. Pe langa faptul ca aspectul sau ridicat da senzatia ca aparatul se transforma intr-un extraterestru din filmele Man in Black, este si complet inutil. Uitati de el si luati un blitz dedicat care se poate monta pe patina de accesorii a aparatului;
• pentru cei care folosesc lumini suplimentare va fi o problema daca vreti sa legati flashuri cu cablu de sincronizare. Nu exista mufa pentru asa ceva. Un trigger wireless este obligatoriu.
• acumulatorul tine maxim 350 declansari. Obligatoriu inca un accumulator de rezerva care din fericire este destul de ieftin. Eu mi-am luat doi acumulatori de rezerva tocmai datorita accesibilitatii pretului.

Cuvinte de final

Este un aparat excelent, daca doriti sa aveti un al doilea aparat pentru situatii comune, lejere. Pretabil fotografiei de strada unde se face mult mai putin remarcat si unde permite fotografului sa nu “sperie” eventualii subiecti asupra carora isi indreapta atentia. De asemenea, in fotografia de tip portret in locatie, sau nud il vad iarasi perfect. Este o alternativa foarte buna unui DSLR in format crop. La mine face un tandem perfect cu Nikonul D7100. Nu poate inlocui DSLRurile de top dar cred ca poate inlocui perfect DSLRurile din gama medie.

Consider ca e cea mai buna alegere a momentului de la Fuji si nu vad absolut nici un motiv pentru care ar trebui sa platesc 20+ milioane in plus pe un X-Pro 1 doar pentru acel vizor optic. Lentilele din gama XF de la Fujinon sunt superbe. Prime-urile sunt comparabile cu orice prime de calitate ale altor producatori mai bine marketati.

Un aparat caruia mai nou i-a scazut pretul cu 8 milioane ceea ce il face si mai dezirabil si recomandabil.

Celor carora le place muntele si iesirile hardcore, le recomand in continuare DSLRul clasic. Celorlalti le recomand sa nu stea pe ganduri. Fuji rules!!!

Alte fotografii realizate cu Fuji X-E1 aveti in albumul de aici