Dupa cum probabil stiti deja de pe Facebook, saptamana aceasta ‘testez’ noul Fuji X100, (deja) celebrul aparat foto ultra-mega-asteptat de toti nostalgicii fotografiei clasice, un rangefinder digital desprins parca din alta lume. Ce urmeaza sa scriu acum sunt doar cateva impresii dupa mai putin de 5 ore de utilizare. Voi reveni saptamana in zilele urmatoare cu completari si un review mai detaliat pentru Fuji X100.
Recunosc ca nu am apucat sa ma familiarizez prea mult cu el, in sensul ca nu am putut fotografia atat cat as fi vrut, dintr-un motiv simplu – dar dureros: acumulatorul este infim… am reusit performanta de a-l descarca complet in patru ore si aproximativ 120 de fotografii. 🙂 Bine, asta se datoreaza modului de lucru care nu permite fotografierea fara ecranul digital pornit (fie el cel principal, fie vizorul electronic hibrid) iar asta consuma foarte mult din baterie. Dar, este posibil sa fie si din vina mea, de aceea nu vreau sa trag o concluzie pripita despre baterie acum. Vreau sa mai testez si apoi voi reveni.
Trecand peste baterie, aparatul este superb. Calitatea imaginii, chiar si la valori ISO mari (si foarte mari :)) este impecabila. Am impresia ca JPEG-urile cu setarile standard au o calitate mai buna la ISO 6400 decat poate sa ofere un DSLR Canon 600D sau Nikon D5100 (pe care le-am testat aici). Senzorul CMOS APS-C proiectat de Fuji pentru X100 este incredibil, iar combinatia senzor + obiectivul Fujinon 23mm f/2 ofera imagini cu o claritate foarte buna.
De exemplu, acesta este un Crop 100% la ISO 6400 realizat cu Fuji X100, fara trepied, cu setarile JPEG default:
Daca din punct de vedere al calitatii imaginilor Fuji X100 sta foarte bine, nu acelasi lucru pot sa il spun despre sistemul de focalizare. Din pacate, X100 da rateuri destul de dese la focalizarea subiectelor aflate sub 7 metri, in conditii de iluminare medie spre slaba. Nu m-as fi asteptat, dar poate ca sistemul auto-focus nu a fost proiectat tot de japonezi… :). In orice caz, cum spuneam si mai sus, inca mai am timp sa ma familiarizez cu el si voi reveni cu o parere despre acest aspect.
In ciuda faptului ca ma asteptam ca meniurile sa fie complicate si greu de utilizat, am fost surprins sa gasesc un meniu relativ simplu dar fara o ordine exacta in functii. Nu stiu altii cum sunt, dar eu m-am obisnuit repede, desi e adevarat ca aranjarea itemilor in meniu putea fi mai inspirata. Despre modul de utilizare si butoanele de pe body este foarte mult de povestit, si prefer sa las acest aspect pentru review-ul complet de saptamana viitoare. La fel si despre obiectivul Fujinon 23mm f/2 … 🙂
Pe scurt, alte impresii „la cald”:
- Body-ul din metal ofera un feeling placut si in acelasi timp da senzatia unui aparat de calitate, solid si rezistent (imi aduce aminte de rangefinder-ele pe film de dinainte de ’90) 🙂
- Vizorul Hibrid este de mare angajament … totul e sa ma obisnuiesc cu el
- Imi place ca pot personaliza destul de usor ce informatii sa fie afisate pe ecran in timpul utilizarii
- Butonul de confirmare (Menu/Ok) este mult prea mic si trebuie sa imi folosesc unghia pentru a-l apasa
- Fuji X100 poate inregistra si imagini panoramice si filme HD. E frumos, in trend ca sa zic asa … dar nu cred ca va folosi cineva aceste functii, avand in vedere target-ul acestui aparat printre fotografi…
Probabil principala problema a lui Fuji X100 (in acest moment) este pretul sau. Da, este scump, dar pretul este compensat de calitatea forte buna a imaginii, a modului de lucru si a posibilitatilor oferite. Nu in ultimul rand, pretul reflecta si „ego-ul” acestui aparat. Cu siguranta nu este un aparat foto compact care sa se adreseze maselor si mai degraba celor care stiu ce vor de la fotografie si care stiu sa aprecieze un aparat de calitate. Nu este un aparat perfect, asa cum am putut afla din primele momente de cand l-am primit, dar trebuie sa ramana ceva de imbunatatit si pentru X200…
Cam asta este deocamdata… voi reveni in zilele urmatoare si cu alte imagini si teste!
P.S. Nu m-am putut abtine.. 🙂
- Fuji X100 – retro-man living in Japan (w/ Hipstamatic)
