Atelier 35 prezinta expozitia de fotografie intitulata Jurnalul insotitorului discret de Sorin Nainer. Atelier 35 – Str. Selari nr.13, 11-18 Iunie 2012

Expozitie Sorin Nainer
Expozitie Sorin Nainer

Expozitia insumeaza o serie de fotografii realizate pe set, din postura de fotograf de platou, pentru filmul Aurora de Cristi Puiu.

Motor, actiune! Scena unei crime. Repetitii, pregatiri, timpi morti, plictiseala, incordare, descarcare.

Fotografia de platou constituie un gen aservit cinematografiei. Rolul fotografului de platou este acela de a realiza fotografii care documenteaza realizarea filmului, acesta urmand sa fie folosite in promovarea filmului. Sau se mai poate spune ca un fotograf de platou este un nefericit care se invarte in jurul setului incercand din rasputeri sa nu stea in calea cuiva.

Fotograful se strecoara, se furiseaza, se infiltreaza – fotografiaza in cadru, dar in mare parte in afara cadrului. In mod discret, camera sa se contamineaza de perspectiva personajului.

Dincolo de rolul de a documenta procesul de productie al filmului, camera incepe sa releve un mod de a privi lumea. Este vorba despre o afinitate cultivata cu personajul: irascibilitatea, sensibilitatea la absurd, dezordinea, jena. Sorin Nainer isi depaseste atributiile de a produce imagini de tip making of. Se insereaza in textura filmului, reusind sa surprinda prin imagini statice sensibilitatea personajului.

Personajul este un erou intransigent cu un demers justitiar de restabilire a ordinii universale. Vorbind despre personajul sau, autorul filmului, Cristi Puiu se refera la afirmatia lui Hitler “toti cei care picteaza cerul verde si iarba albastra ar trebui sa fie sterilizati”. S-a mai spus despre acest personaj ca ar fi un om care traieste in propriul sau cap. Privirea lui reliefeaza anomalia, aberantul si absurdul.

Roland Barthes isi incepe lucrarea Camera Lucida: Reflections on Photography cu o anecdota personala: „One day, quite some time ago, I happened on a photograph of Napoleon’s youngest brother, Jerome, taken in 1852. And I realized then, with an amazement I have not been able to lessen since: ‘I am looking at eyes that looked at the Emperor.”

Este vorba despre un mod indirect de a relationa cu subiectul fotografiei. In mod similar, aceste imagini sunt atinse de privirea unui personaj fictiv, dar pregnant.

1 COMENTARIU

Comments are closed.