DJI Mavic 2 Pro: impresiile dupa 3 luni si accesoriile pe care le-am luat

Aproape trei luni. Atat a trecut de cand zburam prima data cu Mavic 2 Pro. O drona pe care mi-am dorit-o inca de acum mai bine de un an, cand mi-am dat seama ca – de multe ori – Phantom-ul este prea mare si greu, pentru a fi confortabil de transportat. Asadar, mi-am dorit o drona precum Mavic, cu picioare rabatabile, dar cu senzorul de 1 inch de la Phantom 4 Pro. Si iata ca ea a sosit in Septembrie, atunci cand am luat prima drona Mavic 2 Pro care a sosit in stoc la F64.

Am scris atunci despre ea un articol cu impresii la cald, pe care il puteti (re)citi, aici. Dar, de atunci si pana acum, dupa mai bine de 20h de zbor, impresiile s-au aprofundat. Hai sa va spun, pe scurt, de ce imi place Mavic 2 in continuare dar si care sunt problemele cu care m-am confruntat si ma confrunt, in tot acest timp. Apoi va recomand si niste accesorii si vorbim si despre filtre.

Mavic 2 Pro dupa 3 luni de utilizare. Problemele:

Zic sa incep cu ce ‘ne doare’ cel mai tare – problemele, mai mici sau mai mari… Principala mea deceptie o reprezinta camera. DJI a creat niste asteptari foarte mari punand logo-ul Hasselblad pe ea. Din pacate, de aici vin si dezamagirile, pentru ca e si mult marketing la mijloc (asa cum ma asteptam, pe de-o parte). Pot spune ca nu se ridica la inaltimea asteptarilor si la inaltimea brandului Hasselblad, din doua motive:

• Flare-ul. Una-doua apare pe imagini, la cea mai mica raza de lumina incidenta. Chestia asta mi-a stricat destul de multe fotografii si filmari si o consider cea mai mare problema a dronei DJI Mavic 2 Pro. Si nu, nu e de la filtrul ala montat defaul pe camera. Nici cand l-am inlocuit cu filtrele PolarPro nu s-a imbunatatit situatia (ba, din contra, as zice ca s-a inrautatit un pic, deci nici filtrele PolarPro nu sunt cine stie ce). E clar ca acestei camere i-ar trebui un parasolar. Nu am gasit inca unu si nici nu prea imi dau seama cum s-ar putea monta…
• Sharpness-ul in zonele periferice ale imaginii. A doua mare problema, dar care e vizibila cel mai bine cand fotografiez cu camera in unghi (deci nu fix in fata si nici top-down, perpendicular in jos). Sharpnessul obiectivului scade suficient cat sa observ, spre marginea cadrelor. Pacat. Si in nici un caz nu e ceva la care sa te astepti de la o camera „Hasselblad”…

Alte probleme pe care le-am mai intalnit in aceste trei luni tin mai mult de software si/sau de firmware. Eu folosesc drona pe Android, cu un smartphone Huawei Mate 10 Pro. Nu am avut mari probleme, insa am observat deconectari sporadice ale telecomenzii de la drona (pentru cateva milisecunde, ca apoi sa se conecteze singura la loc, fara ca ceva sa se fi intamplat). Problema asta vad ca au rezolvat-o la ultimul update de firmware sau, cel putin, mie nu mi-a mai aparut. Insa, se pare ca DJI nu se dezminte, iar toate dronele lor pe care le-am avut pana acum au avut buguri de software, fie legate de aplicatie fie de softul lor intern sau al telecomenzii.

O alta problema mi se pare limitarea formatului de filmare 4K. Daca vrei sa filmezi in D-Log, esti obligat de softul DJI sa filmezi in H.265, care e un format cu compresie relativ mare (proiectat mai mult pentru smartphones). Ceea ce mi se pare o limitare majora. Filmezi D-Log tocmai pentru a avea libertate cat mai mare in postprocesare, nu ca sa te limiteze codecul H.265. La Phantom puteam foarte bine sa filmez H.264 D-Log, ceea ce era un pic altceva… 

Am vrut sa testez insa si noul format video H.265, introdus cu surle si trambite pe Mavic 2 Pro. In teorie, filme mai mici, calitate „la fel de buna”. In practica, never again. Fisiere video mai mici, intr-adevar, dar aproape imposibil de colorizat. Rezultatul il vedeti in videoul asta. Mai exact la inceput, cand copacii sunt alb-negru, nu ai ce coloriza la ei, datorita compresiei majore H.265. K, thx, bye, long live H.264, de aici inainte. Iata un scurt montaj inregistrat de mine in H.265 si cu o usoara incercare de colorizare. Artefactele de compresie se vad imediat… 

Tot la capitolul video, focalizarea continua (AFC) e haotica. Am trecut-o in AFS (single) si am filmat tot timpul cu ea asa, cu prefocalizare si ficsarea focusului inainte de pornirea inregistrarii si gata.

In continuare sistemul de prindere al gimball-ului, acel cover de plastic semi-rotund mi se pare prost proiectat. E greu de pus la loc pe drona si mai si zgarie camera pe margini. 

O alta mica problema: senzorii de pe burta dronei se zgarie usor, asadar atentie cand decolezi/aterizezi de pe tern denivelat. Pentru asta, eu recomand un landing pad, pentru protectia dronei. Mai jos, cand vobesc de accesorii, va zic ce si cum.

Mavic 2 Pro dupa 3 luni de utilizare. Ce imi place:

OK, acum ca am trecut in revista problemele, hai sa vedem si ce e bine la drona asta si ce imi place. 

Camera. Da, tot ea. Despre care am scris atat de mult sus. E un fel de love-hate situation cu camera de pe Mavic 2 Pro. Si, chiar daca inca mi se pare ca senzorul nu e folosit de DJI la adevarata lui capacitate (cumva), gama dinamica si calitatea imaginii mi se pare foarte foarte buna, mai ales in comparatie cu ce aveam pana acum (senzorii de 1/2.3 inch de la Phantom 4 1st gen., Mavic 1 si Air). E cam pe acelasi nivel cu Phantom 4 Pro. Culorile sunt foarte faine, au acel „verde Hasselblad” care mie imi place. Un fisier RAW (DNG) are aproape 40MB fizic, deci include o “tona” de informatie cu care va puteti “juca” in postprocesare.  

Gama dinamica e foarte buna, dar in continuare fac bracketing de expunere de cate ori fotografiez la apus/rasarit, iar apoi montez cadrele HDR in Lightroom. Pentru ca oricat de bun ar fi senzorul, e totusi un senzor de 1 inch si nu poate fi comparat din punct de vedere al gamei dinamice cu un senzor APS-C sau Full Frame. Nu aveti cum sa va asteptati sa fie la fel.

Imi place si faptul ca video 4K poate fi inregistrat in doua moduri: Standard (FOV), camera citeste intregul senzor de 5.7K si face downsampling la 4K SAU Hiquality (HQ), unde camera citeste doar zona centrala a senzorului (echivalenta rezolutiei 4K, pixel-pe-pixel), rezultatul fiind un clip video de o calitate mai buna (nu mai intervine softwareul sa “micsoreze” rezolutia), chiar daca cu un unghi de cuprindere ceva mai restrans (crop de la 28mm la ±40mm). Din asta deriva si faptul ca pot folosi modul HQ pentru a “simula” un pic de zoom cand inregistrez video, fara a pierde din calitatea 4K.

Apoi, faptul ca e atat de compacta si include senzorul de 1 inch, iarasi mi se pare fabulos. Spuneam si la inceput ca asta imi doream – o drona gen Mavic 1, compacta, dar cu senzorul de la P4Pro si asta este Mavic 2. 

Este foarte stabila, inclusiv pe vant puternic. Am zburat pe litoral in vant mare (12m/s – deci mai mult decat scrie in manualul DJI ca poate „duce”) si a fost foarte foarte OK, la fel de OK ca Phantomul in conditii similare de vant. Ceea ce e super tare, pentru o astfel de drona. E foarte stabila inclusiv in interior. Am filmat cu ea in magazinul Bebe Tei din Constanta, printre rafturi si a mers impecabil. Videoul il vedeti aici. 

Am zburat deja cu ea pe ceata, ninsoare, burnita si ploaie slaba. Inclusiv la temperaturi sub 0 grade. S-a comportat impecabil de fiecare data. Atentie insa la camera, ca se uda imediat si imaginea devine inutilizabila, deci pe burnita/ploaie slaba tine camera cat mai mult in jos, la verticala. 

E silentioasa, mai mult decat ma asteptam. Zgomotul e diferit, mult mai placut (si mai calm, daca se poate spune asa) decat la Air sau la Phantom 4, ceea ce o face mai putin „atragatoare de priviri”.

Transmisia telecomenzii e foarte buna si foarte stabila, mai ales dupa ultimele actualizari de firmware. Am zburat la 2500m distanta cu ea, a mers perfect. 

Functia de inregistrare time-lapse. Foarte faina, dar asa cum anticipam, e genul de efect pe care il folosesti de cateva ori si te plictisesti. Iata cum arata un timelapse inregistrat de mine, pe vant puternic in Bucegi, cu Mavic 2 Pro:

Autonomia acumulatorului, iarasi de apreciat. Am zburat in conditii normale (deci in care am filmat si am fotografiat, nu am stat cu drona pe loc) maxim 25 minute cu un singur acumulator. Cu Phantom 4 zburam maxim 21 de minute, deci e o imbunatatire. 

Senzorii isi fac bine treaba si „vad” obstacole mici, pe care Phantomul nu le vedea (unele crengi de copaci si cabluri). Bine bine, tot nu trebuie sa te bazezi pe ei 100%, dar e bine sa stii ca ii ai si ca te ajuta. 

Lampa LED care ilumineaza zona de aterizare, automat, seara/noaptea face toti banii. Un mare plus pentru ea. Si un mare plus pentru ca poate fi pornita si manual, oricand in zbor, din meniul aplicatiei DJI. Asadar, spor la fotografiat si facut “light-painting” cu drona, acum nu mai aveti nevoie de LED-uri suplimentare atasate dronei, pentru asta. Mai mult, poate fi asignata pornirea/oprirea lampii LED pe unul din butoanele customizabile de sub telecomanda (C1 / C2), daca aveti nevoie sa o porniti/opriti des.

NU e perfecta, dar MAVIC 2 Pro este cea mai buna drona pe care o poti lua in momentul acesta.

Over-all, Mavic 2 Pro mi se pare in continuare o drona foarte buna si reusita. Nu e perfecta, iar asa cum m-am obisnuit de la DJI, nici una nu va fi. Dar spun ca este cea mai buna drona pe care o poti lua in momentul acesta si as lua-o oricand si a doua oara. Am zburat cu ea la distante mai mari decat o puteam face pana acum, e stabila, calitatea imaginilor si a filmarilor este buna. Nu, nu as lua Phantom 4 Pro, nu mai vreau un rucsac separat, cand merg la orice filmare.

So, Mavic 2 Pro is here to stay.

–

Daca ma intrebati, second-best e Mavic Air, la pretul ei, este excelenta. Am avut-o sase luni, am mai spus si ma repet: Mavic Air, la cat costa, are un raport pret/performante mai bun chiar si decat Mavic 2 Pro. Nu e mai buna tehnic, dar e excelenta la banii la care se gaseste.

Accesorii pentru Mavic 2

Pentru posesorii (sau viitorii posesori) de Mavic 2 Pro & Zoom, ia sa va recomand eu niste accesorii. 🙂

Eu mi-am luat urmatoarele:

• Un anemometru, pentru masurarea vitezei vantului
• Setul de cleme elastice de la Phytech si protectia pentru telecomanda
• Un landing-pad, pentru zonele cu iarba mare, nisip sau pietre
• Un set de filtre ND/polarizare de la PolarPro
• Protectii pentru elicii, mai ales pentru zborul in interior

Dar, sa le luam pe rand:

Cand am avut Air-ul imi placea foarte tare ca puteam sa o iau cu mine oriunde cu eliciile montate (pliate). Mavic 2 imi pare mai sensibil si nu inta prea usor cu elicele pliate in geanta lui de umar (cea din pachetul Fly More Combo, cel putin nu fara sa fortez). Insa, am gasit rezolvarea: setul de cleme elastice de la Pgytech (alti chinezi…), care fixeaza mai ferm elicele cand sunt montate. Acum imi e mult mai simplu sa transport drona in rucsacul foto, fara a-mi fi teama ca ii rup ceva la elice, daca se agata in rucsac. Mai mult, tot setul asta are si o protectie pentru telecomanda, ca sa nu ii mai desurubez knoburile dupa fiecare zbor. Iarasi, o treaba care mi se pare foarte utila si practica.

Al doilea accesoriu pe care vi-l recomand e landing-padul pentru drone. Nu e o noutate si nu i-am dat mare importanta cand aveam Phantomul – pentru ca „trenul de aterizare” inalt al Phantomului nu imi crea probleme. Insa, vad ca Mavic 2 e mai sensibil, mai ales senzorii de sub burta si se zgarie usor la aterizarea / decolarea de pe pietre sau pietris. Chiar la Air mi-a intrat odata nisip la gymball si efectiv l-a blocat. Atunci mi-am dorit pentru prima data sa am un landing pad.

Asadar, landing pad-ul e o solutie buna, de avut si tinut in masina. E usor vizibil din aer si va scapa de neplaceri, in iarba inalta, pe nisip, pe pietris, pamant, adica oriunde mediul ar putea interactiona cu drona, la decolare sau aterizare. Zic ca e bun de avut.

Eu le-am luat separat, direct de pe DJI Store, dar vad ca atat clemele elastice cat si landing-padul se gasesc intr-un pachet de accesorii dedicat pentru Mavic 2, pe care il gasiti aici.

Ca filtre am ales un set Cinema VIVID de la PolarPro, accesorii pe care vi le recomand si voua. Filtrele Cinema de la Polar Pro le-am luat pentru filmare (ND-uri de 4, 8 si 16x), pentru a reduce viteza obturatorului si a obtine o imagine video mai cursiva, mai „cinematica”. Nu reduc flare-ul (asa cum spuneam si mai sus), dar dau un contrast si culori frumoase pe imagine. N-am observat deviatii sau aberatii de culori cu ele montate, deci pot spune ca sunt OK.

Un alt accesoriu util il reprezinta protectiile pentru elice. Nu le folosesc decat rar, cand zbor in interior, altfel nu le vad utile. Dar pentru zbor in interior sau daca esti la inceput si nu esti asa sigur pe tine, sunt bune. Eu am luat tot protectiile de la Pgytech si sunt ok, se potrivesc perfect. Nu le-am gasit inca in stoc nicaieri in Romania, asadar le-am adus de pe Amazon.

Si, la final, un accesoriu pe care il am de pe vremea Phantom-ului, dar care e la fel de util si acum: anemometrul.

Anemometrul este un dispozitiv care masoara viteza vantului. E simplu de folosit si iti arata aproape instant viteza vantului in metri pe secunda. Stiu, veti spune: da, dar tu masori viteza vantului la sol, cu el. Da, e adevarat, dar daca anemometrul imi da 8-10m/s in rafala la sol, stiind ca vantul isi poate dubla viteza in 100m altitudine, e clar ca e riscant sa ridic drona. Asadar, e foarte bine de avut. Ca sa nu te plangi, apoi, ca vantul ti-a impins drona in copaci…. 

Eu l-am luat pe al meu de pe Amazon, dar vad ca, intre timp, se gasesc si in Romania, de exemplu aici.

Fotografii facute de mine cu Mavic 2 Pro: