Despre obiective. Distanta focala.
Incepem astazi o serie de articole destinate celor ce vor sa avanseze in partea tehnica a fotografiei digitale sau pe film.
Sunt articole atat pentru incepatori dar care pot fi utile si celor avansati, ce vor prezenta principiile de baza prin care se realizeaza o fotografie, din punct de vedere tehnic.
Astfel, principalele aspecte de care trebuie tinut cont atunci cand facem fotografii sunt urmatoarele:
- distanta focala
- diafragma
- timpul de expunere
- sensibilitatea (ISO)
Vom analiza, pe rand, fiecare din cele patru elemente de mai sus. Incepem seria de articole cu prezentarea distantei focale si a modului in care influenteaza fotografiile.
Distanta Focala
Distanta focala reprezinta distanta fizica dintre senzorul aparatului de fotografiat si centrul optic al obiectivului. Cu cat aceasta distanta focala este mai mica (scurta) cu atat obiectivul este mai wide, are un camp de profunzime mare si o magnificare mai mica.
In principal, obiectivele sunt de trei feluri: wide, normale si teleobiective.
De obicei, obiectivele wide sunt cele cu distanta focala mai scurta de 28mm. Obiectele apropiate se vad mari, cele indepartate se vad foarte mici si obiectele din planuri diferite au marimi disproportionate intre ele.
Un obiectiv “normal” este cel a carui distanta focala se situeaza in jurul valorii de 50mm, pe un aparat DSLR.
Teleobiectivele sunt, de obicei, mai „lungi” de 100 de mm, avand distante focale ce pot ajunge si pana la 800mm sau chiar mai mult.
Schema simplificata a distantei focale Fiecare obiectiv are o distanta focala fixa (de ex. 50mm) sau variabila, in cazul obiectivelor “cu Zoom” (de exemplu 24-70mm).
In cazul aparatelor DSLR Full Frame, distanta focala a obiectivului este aceeasi cu distanta focala perceputa. In cazul aparatelor foto dotate cu senzor de dimensiuni reduse, distanta focala perceputa este mai mare decat distanta focala a obiectivului datorita marimi mai mici a senzorului fata standardul “full-frame”, de 35mm. Acesta, in termeni non-tehnici, este un fel de “crop” pe care il inregistreaza senzorul in comparatie cu un full-frame. Diferenta dintre senzorul cu marime standard si cel redus poarta denumirea de „factor de multiplicare”.
In cazul aparatelor foto DSLR Canon dotate cu senzor in format APS-C, factorul de multiplicare a distantei focale este de 1.6x iar in cazul aparatelor Nikon cu senzor DX este de 1.5x. Asta deoarece senzorul Nikon DX este de 1.5 ori mai mic decat dimensiunea standard a unei pelicule de film de 35mm. Daca luam ca exemplu un obiectiv cu distanta focala de 50mm, pe un body Canon distanta focala perceputa va fi de 80mm (50mm x 1.6), iar acelasi obiectiv pe un DSLR Nikon va avea o distanta focala echivalenta de 75mm (50mm x 1.5).
In prezent, producatorii de obiective au in gama lor de produse doua tipuri de obiective: cele “optimizate” pentru aparate cu senzor de dimensiuni reduse (gama EF-S la Canon, DX la Nikkor sau DC de la Sigma) si cele “clasice” ce pot fi folosite si pe aparate cu senzor redus dar si pe full-frame. Daca un obiectiv clasic functioneaza si pe aparate cu senzor redus, nu acelasi lucru se poate spune despre cele dedicate senzorilor mici. Aceste obiective nu functioneaza pe aparate cu senzor full-frame deoarece imaginea proiectata pe senzor este optimizata ca dimensiuni pentru senzorul mic si nu acopera intreaga suprafata a unui senzor de dimensiuni standard.
Lentila fixa sau cu distanta focala variabila (Prime vs. Zoom lens)
Din punct de vedere optic, lentilele cu distanta focala fixa (de ex: 50mm sau 28mm) ofera o calitate mai buna a imaginii si distorsiuni mai bine controlate. Pe de alta parte, lentilele cu distanta focala variabila (zoom) sunt mai versatile, oferind o gama mai larga de posibilitati de fotografiere, fara a mai fi necesara schimbarea obiectivului. Totusi, obiectivele cu un factor de zoom mare, deci un interval larg de distante focale (de exemplu 28-300mm), ofera un compromis in ceea ce priveste calitatea imaginii si distorsiunile.
13 COMENTARII
Comments are closed.
 cu atat obiectivul este mai wide, are un camp de profunzime mare si o magnificare mai mica.){kind=link}
Salutare. Am o nelamurire in ceea ce priveste obiectivele optimizate pentru senzorul cu crop APS-C. In exemplul de mai sus, vedem ca unui obiectiv cu distanta focala de 50mm factorul de multiplicare pentru Nikon este de 1.5. Deci, obiectivul de 50mm pe APS-C devine echivalentul unui obiectiv de 75mm pentru full-frame. Dar ce se intampla in cazul obiectivelor optimizate pentru senzorul APS-C? Un obiectiv de 50mm in format DX pentru Nikon va fi echivalentul unui obiectiv 50mm pentru full-frame? Sau i se aplica si lui factorul de multiplicare?
Salut,
Toate obiectivele foto au inscriptionata distanta focala conform standardului „35mm” (adica full frame). Asadar, pe un body ASP-C, fie ca e obiectiv normal sau optimizat pt crop, distanta focala echivalenta este cea inscriptionata * 1.5 (in cazult nikon). Deci, da, li se aplica si lor factorul de multiplicare, ca sa zic asa.
naspa?
Ar fi interesată o analiză despre obiectivele de la camerele mirrorless.
Eu unul nu prea sunt de acord cu schema din articol si cu definitia distantei focale, chiar simplificata fiind. Din teoria lentilelor se stie ca distanta focala este distanta de la centrul optic al lentilei (obiectivului) pana la focar, adica locul unde razele de lumina se intalnesc si dincolo de care se naste imaginea rasturnata. Daca senzorul ar fi asezat chiar in focar, am obtine doar un punct luminos, nicidecum o imagine.
senzorul este asezat in focar, ca dea aia se numeste plan de focus. Da, toate razele se intersecteaza acolo, dar pentru ca imaginea noastra nu e o sursa de lumina punctiforma, nici imagiena din planul de focus ( focar ) nu e punctiforma. Daca nu ma crezi incearca sa focalizezi soarele pe senzor…sa vezic a vei avea acel punct luminos la care te astepti….adica un „focar”
extraordinar
e ceva si asta….tehnica.
de aici chiar pot sa invat multe pana si detaliile
de aici chiar pot sa invat multe pana si detaliile